Fie că folosești Facebook, TikTok, Instagram sau X, în fiecare zi vezi sute de știri și informații senzaționale. Ele îți provoacă tot felul de emoții, pozitive sau negative și te îndeamnă să le distribui mai departe, să le citești sau să le dai like.
Foarte multe dintre informațiile pe care algoritmul rețelelor sociale ți le prezintă sunt false. Au un ton alarmist, sunt făcute să te sperie, să te enerveze sau să te influențeze să susții anumite politici și subiecte sensibile.
În continuare îți prezentăm câteva modalități prin care poți detecta informațiile false și minciunile de pe diferite site-uri, folosindu-te de AI (ChatGPT, Gemini, Claude sau altul). Astfel poți identifica informațiile neadevărate, parțial adevărate sau prezentate tendențios, cu scopul de a produce dezinformare.
1. Prompt pentru a verifica informațiile și știrile cu AI
Dacă vezi o știre care pare aproape imposibilă sau care îți provoacă emoții puternice (te enervează, te stresează sau te sperie), verific-o cu ChatGPT, Gemini, Claude sau alt AI. Un AI conectat la internet poate analiza în câteva secunde numeroase surse serioase, site-uri oficiale și platforme de fact-checking, oferindu-ți un răspuns clar dacă informația este falsă sau parțial adevărată.
Folosește următorul prompt:
„Verifică dacă această știre este reală, dacă o parte din conținut este suspectă sau dacă a fost infirmată de surse oficiale: [lipește aici titlul sau textul știrii].”2. Prompt pentru analizarea limbajului și a emoțiilor dintr-un text
Orice știre falsă sau manipulativă încearcă să provoace emoții puternice:
- frică (de exemplu, frica de război, de diferite boli sau de vaccin);
- ură (de exemplu, ura față de alte categorii sociale, imigranți, alte națiuni sau minorități sexuale);
- mândrie exagerată (de exemplu: „uite ce bine o duceam acum 50 de ani”, „ce respectați eram”, „eram suverani”, „românii erau respectați pe vremea lui Ceaușescu”);
- panică (de exemplu: „atenție, se trimit ordine de încorporare”, boli misterioase care provoacă moartea, vaccinuri de la care „sigur veți muri” sau ambulanțe negre care răpesc copii).
Folosește următorul prompt pentru a afla adevărul:
„Analizează acest text și spune-mi dacă folosește un limbaj manipulator, propagandistic sau menit să provoace panică, teamă, ură ori mândrie exagerată: [inserează textul].”3. Prompt pentru a verifica orice informație din mai multe surse
O regulă de bază din jurnalism spune că orice informație care urmează să devină știre trebuie verificată din cel puțin 3 surse. Așadar, dacă găsești o informație care te impresionează pe un site obscur sau pe un cont necunoscut de TikTok sau Facebook, este mai bine să o verifici cu un AI, din mai multe surse, folosind următorul prompt:
„Găsește-mi cel puțin trei site-uri de știri serioase și cunoscute, din România sau internaționale, care confirmă sau infirmă această informație: [inserează știrea].”4. Prompt pentru detectarea manipulării într-o știre
Multe știri și informații de pe internet, chiar dacă nu sunt false, pot fi scrise într-un mod manipulativ, care încearcă să te influențeze într-o anumită problemă sau să îți schimbe modul de a gândi.
Cu următorul prompt poți detecta tentativele de manipulare dintr-o știre:
„Identifică în acest text tehnicile de manipulare: limbaj emoțional exagerat, generalizări, apel la frică, țapi ispășitori, titlu înșelător. Citează exact frazele problematice: [inserează știrea].”5. Prompt pentru detectarea propagandei într-o știre
Dacă o știre este scrisă pentru a influența opiniile oamenilor, prin prezentarea selectivă și parțială a informațiilor, repetarea acelorași mesaje, generalizări, atacuri la persoană și prezentarea unei singure perspective, atunci aproape sigur este un articol de propagandă, nu de informare.
Cu următorul prompt poți detecta o știre propagandistică:
„Analizează dacă acest text are caracteristici de propagandă (o singură perspectivă, demonizarea unei părți, sloganuri, lipsa nuanțelor, generalizări). Dă exemple concrete din text: [inserează știrea].”